Acțiunile companiilor imobiliare europene s-au prăbușit la cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 12 ani, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de finanțare, din cauza creșterii rapide a ratelor dobânzilor.
Prețurile obligațiunilor germane au scăzut joi, împingând randamentul titlurilor pe 10 ani la cel mai ridicat nivel din peste o decadă, în contextul în care investitorii se pregătesc ca ratele dobânzilor din zona euro să rămână ridicate pentru mai mult timp.
Marea Britanie a vândut, miercuri, obligațiuni de stat la cel mai ridicat randament din ultimii 16 ani - un nou semnal că guvernele se confruntă cu costuri în creștere pentru a atrage investitorii, după mai mult de un an de majorări agresive ale ratelor dobânzilor.
Printre cei care nu apar în Revisal sunt militarii, structuri ale MAI, SRI, SIE, STS, SPP, parlamentarii, unii demnitari, primarii și magistrații.
Statul ar urma să cheltuiască pentru plata de dobânzi suma de 27,78 miliarde de lei anul următor, în scădere cu doar 196 milioane de lei față de 27,97 miliarde lei, cât estimează pentru anul acesta. Costul cu dobânzile din 2022 a fost unul record, atât ca sumă, cât și ca pondere în PIB, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate. Trebuie menționat însă, că majorarea puternică a PIB nominal, la 1.552 miliarde lei estimat pentru anul următor, va ajuta Guvernul, ponderea datoriei în PIB urmând să coboare de la 2% în 2022 la aproape 1,8% în 2023.
Cheltuielile statului cu dobânzile sunt planificate pentru anul acesta la 27,97 miliarde de lei după suplimentarea de la recenta rectificare bugetară, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Suma este una record, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate.
Dobânzile s-au mai situat la un nivel apropiat, ca pondere în PIB, doar în 2012, la scurt timp după criza financiară.
Statul nu este un exemplu pentru cetățenii săi și nu trăiește în limitele veniturilor pe care le colectează din taxe și impozite. Guvernanții, indiferent de partid, preferă calea ușoară a împrumuturilor în locul unei corecții a cheltuielilor care ar adcue aparatul de stat mai aproape de nivelul veniturilor, dar i-ar lăsa cu mai puțini bani la dispoziție. O altă variantă ar fi creșterea taxelor pentru a finanța cheltuielile pe care autoritățile le consideră necesare, însă aceasta este o măsură nepopulară.
Cele 3,3 miliarde de euro împrumutate săptămâna trecută de către Guvern, prin vânzarea de eurobonduri, au intrat în contul Trezoreriei marți, a anunțat Ministerul Finanțelor. Informația orivind împrumutul a fost anunțată de Profit.ro în urmă cu peste o săptămână. Ministerul Finanțelor, ca emitent al eurobondurilor, a avut restricții de comunicare pe acest subiect.
Agenția de evaluare financiară a înrăutățit perspectiva de rating a României de la "stabilă" la "negativă" și a confirmat calificativul suveran pe termen lung, pentru credite în valută și pentru împrumnuturi în lei, la "Baa3", nivel unde se află de mai mult timp și care este cu o treaptă deasupra categoriei junk, nerecomandată investitorilor.
Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Costurile pentru a asigura datoria României împotriva riscului de neplată au crescut, în contextul impactului economic global al epidemiei de coronavirus. Dacă la finele lunii februarie costul asigurării pentru datorie a României de 1 milion de dolari era de 7.580 dolari, la începutul săptămânii acesteia se situa la 9.090 de dolari, cu circa 20% mai ridicat. Creșteri mai ample au consemnat principalele țări din regiune cu care este comparată România, Polonia cu circa 26%, dar și Ungaria, cu 54%. Chiar și așa, Ungaria și Polonia sunt considerate țări mai sigure comparativ cu România.
Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.
Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.
Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.